Comportament agresiv
Reflectǎ alegerea de a nu lua în considerare dorinţele celorlalţi concomitent cu încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Nu implicǎ un compromis.
Adesea nu implicǎ exprimarea directǎ a dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor.
De cele mai multe ori, acest mod de exprimare este nepotrivit din punct de vedere social.
Exemplu: O reacţie agresivǎ din partea lui Andrei ar fi sǎ-i spunǎ lui Mihai : ”Numai pentru cǎ tu eşti prost şi nu înţelegi, nu-i laşi pe alţii sǎ fie atenţi!”
Reflectǎ alegerea de a nu lua în considerare dorinţele celorlalţi concomitent cu încercarea de a-şi îndeplini propriile doleanţe. Nu implicǎ un compromis.
Adesea nu implicǎ exprimarea directǎ a dorinţelor, expectanţelor şi sentimentelor.
De cele mai multe ori, acest mod de exprimare este nepotrivit din punct de vedere social.
Exemplu: O reacţie agresivǎ din partea lui Andrei ar fi sǎ-i spunǎ lui Mihai : ”Numai pentru cǎ tu eşti prost şi nu înţelegi, nu-i laşi pe alţii sǎ fie atenţi!”
Comportamentul pasiv
Formulare a mesajului care reflectǎ alegerea de a nu lua în considerare propriile dorinţe, concomitent cu acceptarea îndeplinirii dorinţelor celorlalţi.
Implicǎ:
fie eşecul în exprimarea propriilor dorinţe ,expectanţe şi sentimente ,
fie exprimarea indirectǎ a dorinţelor expectanţelor sentimentelor, care poate implica minimalizarea importanţei acestora.
Exemplu: o reacţie pasivǎ din partea lui Andrei ar fi sǎ nu-i spunǎ nimic lui Mihai şi sǎ încearce sǎ-l ignore şi sǎ fie atent, în pofida bruiajului.
Exemplu: o reacţie pasivǎ din partea lui Andrei ar fi sǎ nu-i spunǎ nimic lui Mihai şi sǎ încearce sǎ-l ignore şi sǎ fie atent, în pofida bruiajului.
ASERTIVITATEA
Tehnică de comunicare
Vizează RESPECTUL faţă de sine şi de alţii
Tehnica utilizată în 1977,de Alberti,în contra-condiţionarea anxietăţii.
Atingerea unei funcţionări asertive nu este un scop în sine, ci mai degrabă :
Menţinerea respectului faţă de sine şi de alţii.
Ameliorarea comunicării.
Ameliorarea sau dispariţia unor simptome de anxietate interpersonală.
Valorile legate de asertivitate
1. Conştientizare de sine - Cunoaşterea propriilor obiective şi comportamente, raţiunile care determină aceste comportamente.
2. Acceptare de sine - Perspectivă pozitivă în faţa greşelilor şi slăbiciunilor omeneşti de care persoana dă dovadă.
3. Onestitate - Expresie verbală şi nonverbală congruentă şi autentică a gândurilor, emoţiilor şi intenţiilor.
4. Empatie - Înţelegerea şi acceptarea experienţelor şi emoţiilor celorlalţi ca valide din punctul lor de vedere.
5. Responsabilitate - Asumarea proprietăţii asupra propriilor gânduri, emoţii, nevoi, dorinţe şi expectaţii, asumarea proprietăţii asupra consecinţelor acţiunilor sale.
6. Mutualitate - Acceptarea unei alte persoane ca egal şi demonstrarea deschiderii de a negocia de pe o poziţie win – win (câştigi – câştigi).
Pentru a deveni o persoană sigură de sine:
Vorbeşte tare şi clar
Limbajul nonverbal este congruent cu cel verbal
Exprimă emoţiile
Eşti capabil de a - i critica pe alţii
Exprimă dorinţele clar şi deschis
Eşti capabil să ceri ajutor şi favoruri
Reacţioneză adecvat la critică
Îţi permiţi să faci greşeli
Ştii să spui NU
DREPTURILE ASERTIVE
Dreptul de:
• a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;
• a avea valori, convingeri, opinii proprii;
• a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;
• a spune celorlalţi cum ai dori să se poarte cu tine;
• a te exprima fără să-i răneşti pe ceilalţi;
• a spune NU, NU ŞTIU, NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ!
• a cere informaţii şi ajutor;
• a face greşeli;
• a te răzgândi;
• a fi acceptat ca imperfect;
• a avea uneori performanţe mai scăzute decât potenţialul tău;
• a avea relaţii de prietenie cu persoane cu care te simţi confortabil;
• a-ţi schimba prietenii;
• a-ţi dezvolta viaţa aşa cum îţi doreşti.
Bibliografie:
1. Gabriela Lemeni, Mircea Miclea(coordonatori). Consiliere si orientare – Ghid de educatie pentru cariera, Editura ASCR, Cluj- Napoca, 2004
2. Adriana Baban (coordonator). Consiliere educationala – Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere. Cluj- Napoca, 2003
3. Stefan G. Hofmann, Michael W. Otto. Cognitive Behavioral Therapy for Social Anxiety Disorder (Practical Clinical Guidebooks Series)
Psiholog Silvia Diaconu, consilier şcolar la L.T.L.Blaga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu