Leapşa faptelor bune

Motto: "Numai cand facem binele dobandim ceva ce raii nu pot avea: linistea si pacea - bunurile supreme." - Nicolae Steinhardt

Leapsa faptelor bune

Elevii Scolii Nr. 66 s-au hotarat, la sugestia profesorului psiholog Clara Ruse, sa joace leapsa faptelor bune.

Plecand de la ideea filmului "Pay It Forward" (Da mai departe!) ne-am hotarat sa facem lumea putin mai buna prin contributia noastra mica, dar semnificativa...

Asadar, fiecare elev/ participant la joc a avut sarcina de a face o fapta buna prin care sa dea dovada de altruism, generozitate, grija fata de ceilalti si fata de lume.

Am vrut sa demonstram ca si acestea ne reprezinta!...

Faptele bune au fost prezentate si in cadrul activitatilor din data de 21.12.2011

Elevii si toti ceilalti participanti au avut la dispozitie patru saptamani (23 noiembrie - 21 decembrie) pentru a se gandi la o fapta buna, pentru a trece la actiune, pentru ca apoi sa o impartaseasca tuturor.

Printre faptele noastre bune se numara:

Cristi – a oferit un covrig unei batrane.

Florentin – si-a ajutat prietenul sa treaca la romana si la matematica.

Victor, Alin – si-au cedat locul in mijloacele de transport unor femei cu copii, iar Leonard si Cristi unor batrani.

Alexandra S si Mihai – au donat haine si jucarii pentru copii saraci.

Andrei S– a ajutat un vecin sa mute mobila.

Andrei S si Andrei C – au ajutat persoane carora li se rupsese punga sa adune continutul de pe jos. Andrei C si-a oferit chiar punga in care ducea blocul de desen persoanei in nevoie.

Robert – a ajutat o colega cu piciorul in ghips sa urce scarile.

Laura – si-a cedat cornul si laptele pentru a fi stranse pentru copii orfani.

Teo – a ajutat o vrabiuta ranita.

Cristina – a dus haine si jucarii unor copii saraci si ajutat un coleg cand a cazut cu rolele in parc.

Alexandra G – a donat haine petnru copiii de la “Ciresarii” si si-a dat cornul unei batrane pentru a hrani un catel.

Alin – si-a oferit pachetul sau si apa unui batran.

Leonard – a sunat la 112 pentru a ajuta o persoana care fusese agresata si era cazutaa in strada.

Bogdan – a salvat un pui de porumbel de furia unor caini, l-a luat acasa si l-a eliberat cand putea sa zboare.

Marius, Alex M, Alexandra M – au ingirjit caini comunitari. Marius l-a adoptat, Alex si Alexandra M le-au gasit stapan.

Cristi V – a daruit o masina teleghidata unui copil orfan.

Alexandra M, Diana N, Sarah – au oferit unor copii orfani dulciuri, haine, jucarii.

Cezar, Betty, Emi, Miky, Alexandra R, Alex M, Maria – au oferit haine si dulciuri unor copii saraci.

Maria – a ajutat o colega sa isi printeze un material atunci cand aceasta avea mare nevoie.

JOCI SI TU? Daca da, atunci, ESTI!

PS. Asteptam mesajele voastre (faptele bune si poze) pe mailul consilieri2@yahoo.com . Povestea voastra va fi publicata aici, pe blog la rubrica LEAPŞA FAPTELOR BUNE.

Primul Seminar Național dedicat dislexiei

O parte din consilierii scolari din sector a participat vineri, 9 decembrie, la Primul Seminar National dedicat dislexiei

Programul seminarului

Acest seminar a urmarit să ofere o inițiere în terapia copilului dislexic, de la identificarea simptomelor și până la metode de tratament și recomandări practice pentru specialiști și pedagogi.

11:45 – 12:00 – Înregistrarea participanților

12:00 – 13:30 – Partea I

Introducere generală

Simptomele dislexiei

Cauzele dislexiei

13:30 – 14:10 – Pauză

14:10 – 16:30 – Partea II

Diagnostică – investigații

Principii de bază în terapie

Rolul părinților, al școlii și al instituțiilor de stat

Întrebări și răspunsuri

Seminarul a fost sponsorizat de OMV si de Asociatia Romana pentru copii Dislexici. S-au oferit participantilor carti de specialitate.

Vorbitori

ADORJÁN Katalin psiholog, logoped

Hodicska Tiborné defectolog, psihopedagog

A inregistrat evenimentul psihopedagog Maria-Antoaneta Stanciu, consilier scolar la L.T.L Blaga.

Recunoașteți ADHD

În lunile noiembrie și decembrie, consilierii şcolari din sectorul 2 au participat la sesiunile 3 și 4 ale cursului Recunoaşteţi ADHD-ul.

Cursul este parte componentă a Programului educaţional “Recunoaşteţi ADHD” care are drept scop implementarea unui sistem integrat de servicii complexe de sănătate şi educaţie, adresat copiilor cu ADHD şi familiilor acestora. Programul se desfăşoară în conformitate cu Protocolul încheiat între Ministerul Educaţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA) şi Eli Lilly România.

Anxietatea generalizată la copii şi adolescenţi – evaluare şi consiliere psihologică

Vă prezentăm mai jos câteva idei din lucrarea Anxietatea generalizată la copii şi adolescenţi – evaluare şi consiliere psihologică, realizată de psihologul Adriana Cialîcu (consilier şcolar la Şcoala Nr 10).



Problemele de anxietate reprezintă cele mai frecvente forme de psihopatologie la copii şi adolescenţi, iar anxietatea generalizată, conform statisticilor, ocupă locul al doilea între tulburările de anxietate, fiind întâlnită mai frecvent la preadolescenţi şi adolescenţi.

Deși aceste tulburări nu afectează în funcţionarea copilului şi adolescentului la fel de puternic ca alte tipuri de tulburări, totuși ele pot să genereze o suferinţă majoră, în timp şi să interfereze în mod dramatic cu viaţa acestuia.

Aspecte din partea practică:
Subiecţii care au constituit cazuri pentru studiu, au fost două adolescente, eleve de liceu, având vârste de 17 şi respectiv, 16 ani. În urma interviului și a probelor aplicate, prima adolescentă a primit diagnosticul de anxietate generalizată și o ușoară anxietate socială, dar aceasta din urma nu era suficient de severă pentru a justifica un diagnostic. Cea de-a doua a primit diagnosticul de anxietate generalizată și o ușoară fobie specifică de subtipul sânge-injecții-plăgi.

Chestionare aplicate:
Chestionarul de anxietate „C” (Cattell), Chestionarul ASQ, Scala evitării sociale şi anxietăţii (SAD - Watson şi Friend), Inventarul gândurilor legate de anxietate (Wels) Acestea mi-au permis să surprind la subiecţi stări de anxietate şi să identific gradul acestei tulburări precum şi simptomele resimţite de aceştia.

Programul de intervenţie
Pentru terapia celor două cazuri de anxietate generalizată, am recurs la intervenţii care au la bază terapia cognitiv-comportamentala. Aceasta constă în două elemente de bază: relaxarea şi modificarea cognitiv-comportamentală. Terapia anxietăţii generalizate la copii şi adolescenţi urmează în general aceleaşi principii, însă adaptate corespunzător vârstei.

A. Relaxarea presupune modificarea simptomelor fizice ale angoasei.
A avut drept scop învăţarea unei metode de relaxare aplicabilă în situaţii generatoare de anxietate. Într-o prima fază, am cerut subiectilor să-şi noteze pe o fişă simptomele de anxietate şi gândurile automate care le survin. Le-am indrumat să aplice metoda de relaxare imediat ce simt cel mai mic simptom de anxietate, pentru a-i preveni escaladarea lui. Au notat într-o fişă rezultatele prin indici de presiune psihică şi fizică.

B. Modificarea cognitiv-comportamentală:
Au fost necesare mai multe etape:
- Punerea în relaţie a emoţiei, comportamentului şi situaţiei (evenimentului)
- Stabilirea legăturii situaţie – emoţie anxioasă.
(Primele şedinţe au avut drept scop evidenţierea situaţiilor care provoacă anxietate.)
- Scoaterea la lumină a gândurilor automate.
(A fost posibilă deoarece subiecții au notat pe fişe de fiecare dată când au simțit o creştere a anxietăţii/angoasei).
- Recunoaşterea şi modificarea postulatelor.
(Gândurile automate gravitează în jurul unui număr limitat de teme sau a unei teme unice.)
- Expunerea în imaginaţie la gândurile anxiogene şi consecinţele acestora. (A fost utilă deoarece neliniştea maschează imaginile mentale ce corespund reprezentării catastrofei. Subiecții au repetat în imaginaţie acele scenarii pe care consideră că le evită prin anxietate.)
- Tema pentru acasă a fost necesară pentru monitorizarea și exersarea unor comportamente între ședințe.

Modelul ABC este o strategie folosită în terapia cognitiv-comportamentală pentru a-l învăţa pe client care este relaţia între gânduri, emoţii si comportament.
Prin aplicarea modelului ABC, subiecții au fost ajutati să-și modifice sistemul de credințe iraționale, iar rezultatul a fost punerea la punct a unei concepții mai raționale despre lume.

În urma aplicării programelor de intervenţie, în comportamentul celor două adolescente s-au produs următoarele modificări: diminuarea îngrijorărilor, atenuarea instabilităţii, emotivităţii, nervozităţii, tensiunii psihice, precum şi a manifestărilor somatice.

Totodată, prin includerea subiecţilor în activităţi de intervenţie psihologică, a fost posibilă reducerea nivelului anxietăţii doar parţial, de la un nivel ridicat la unul moderat. Astfel, au fost informate, atât clientele cât și parintii acestora, ca schimbările nu încetează odata cu finalul ședințelor oficiale, ci subiecţii trebuie să continue să exerseze ceea ce au învăţat şi mai ales, să se confrunte cu situaţiile de care se tem.

Absenteismul școlar – o perspectivă a elevilor

Vă invităm să parcurgeți o interesantă cercetare realizată la Colegiul Național Spiru Haret!

Cercetare absenteism 11_h

View more documents from econsiliere

Un articol din Revista elevilor despre această cercetare AICI

psiholog Mihaela Inocan - consilier şcolar Colegiului Naţional Spiru Haret

ROF CMBRAE

OM5555/27.10.2011 - Regulamentul privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională

Rof cmbrae

View more documents from econsiliere