miercuri, 23 februarie 2011

Consilierea psihologică a adolescenţilor

Adolescenţa este perioada de trecere dintre copilărie şi maturitate, cuprinsă (mai ales) între 13 şi 18 ani şi caracterizează prin transformări fizice, emoţionale şi cognitive extreme, dezvoltarea imboldurilor sexuale, trebuinţa de a face alegeri profesionale şi de alte tipuri, nevoia de a se adapta aşteptărilor grupului de aceeaşi vârstă.

Adolescenţii resimt o tot mai mare nevoie de independenţă. Sunt nerăbdători să îşi găsească identitatea şi să îşi cucerească locul în lume. Intensitatea transformărilor emoţionale este mai redusă faţă de perioada anterioară, însă resimt cu intensitate nelinişte, teamă, gelozie, invidie, bucurie, curiozitate, afecţiune. Încrederea în sine este relativ redusă, dar este, adesea, susţinută prin rebeliune şi sfidare, în corelaţie directă cu dorinţa de a-şi dovedi independenţa. Aceasta este o etapă în care adolescenţii încearcă roluri de adult. Pe lângă obţinerea unei identităţi unice şi integrate, adolescentul trebuie să mai achiziţioneze un nou statut în familie, deoarece relaţiile cu părinţii iau o altă formă, şi trebuie să treacă la o poziţie mai autonomă în relaţie cu întreaga lume, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei. Relaţiile cu prietenii se schimbă şi ele deoarece adolescenţii devin mai siguri pe ei şi nu mai simt nevoia să fie copii la indigo ale prietenilor lor, aşa cum era în perioada adolescenţei timpurii. Prietenii continuă să fie o sursă importantă de dezvoltare a identităţii şi a valorilor şi adolescenţii încep să aibă tot mai multe prietenii intime cu persoane de acelaşi sex sau cu persoane de sex opus. Procesele cognitive au devenit mai flexibile, capacitatea de a sesiza complexitatea situaţiilor s-a îmbunătăţit şi au scăzut egocentrismul şi tendinţa de a gândi în termeni alb/negru, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea abilităţilor de rezolvare de probleme.

Problemele frecvente ale adolescenţilor sunt reprezentate de: conflicte în familie, dificultăţi de relaţionare; abuz de substanţe (alcool, droguri etc); dificultăţi de învăţare, eşec şcolar, absenteism, abandon; stimă de sine scăzută, depresie, tentative de suicid; anxietate, fobii, tulburări somatice cu cauză psihică; tulburări ale somnului, tensiune emotională, incapacitate de a se relaxa; tulburări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie); probleme afective şi sexuale; conduite agresive, violenţă, nervozitate, minciună, furt, fugă de acasă.

Consilierea psihologică a adolescenţilor este asemănătoare cu cea pentru adulţi. Adolescenţii găsesc de cele mai multe ori demersul terapeutic ca pe un loc în care îşi pot înţelege şi descoperi sentimentele, speranţele, visele şi temerile, în care se pot concentra asupra propriei lor persoane, asupra experienţelor şi a relaţiilor cu ceilalţi. O formă de consiliere foarte agreată de adolescenţi este cea de grup, deoarece reprezintă o excelentă oportunitate de a aparţine unui grup şi de a învăţa abilităţi şi modalităţi de adaptare de la persoane de vârstă apropiată şi cu probleme asemanatoare.

Metodele de acţiune au fost elaborate şi dezvoltate de către Jacob Levy Moreno şi folosesc tehnici precum: sociometria, inversiunea de rol, dublul, oglinda etc. pentru a facilita înţelegerea propriilor nevoi şi schimbări constructive, prin accesarea spontaneităţii şi creativităţii. Reproducând situaţii de viaţă într-un mediu structurat, adolescenţii pot recrea şi trăi scene care permit atât insight-ul, cât şi oportunitatea dezvoltării unor abilităţi noi. Acţiunea constituie contextul unor intervenţii psihologice care pun în mişcare resorturi şi energii, declanşând procese profunde de restructurare cu efecte de optimizare la toate nivelurile.

Psiholog Andrei Valentina – consilier şcolar Şcoala 25, Şcoala 145, Grădiniţa 235, Grădiniţa 129

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu