Cine sunt eu? Tehnici de comunicare în grup

Activitatea : „Cine sunt eu...”

C= consemn = ce îi cerem subiectului să facă
Participanti: 6 elevi de 14-15 ani (4 fete şi 2 băieţi)

Faza I
C1: Completează în gândul tău fraza pe care o voi spune imediat:
"Daca as fi o culoare, as fi...”

C2: „Pe rand, veti spune ce culoare ati ales. Fiţi foarte atenţi la ceea ce spun colegii de grup. Începem!
Participanţii răspund pe rând:
Elena – roşu, Andrei - albastru, Mara – roşu, Diana - violet, Cezar - albastru; Bianca - orange

C3: Grupaţi-vă în funcţie de culoarea pe care aţi ales-o şi deveniţi acea culoare.

Copiii se grupează în funcţie de culoarea aleasă şi se obţin:
Grupa ROŞU: Elena şi Mara
Grupa ALBASTRU: Andrei şi Cezar
VIOLET: Diana
ORANGE: Bianca

C4: Discutaţi împreună motivele pentru care aţi ales sa fiţi acea culoare, ce nuanţă a acelei culori sunteţi, ce resurse credeţi că aveţi în acest rol, ce puteţi face pentru lumea care vă înconjoară.

C5: Alegeţi un purtător de cuvânt al grupului vostru, care vă va prezenta pentru celelalte grupuri. Cei fără pereche vorbesc în numele lor.

Purtătorii de cuvînt sunt:
Elena – pentru ROŞU (2)
Cezar – pentru ALBASTRU (2)
Diana – pentru VIOLET ( în nume propriu)
Bianca – pentru ORANGE (în nume propriu)

C6: Purtătorii de cuvânt prezintă grupurile. Cei singuri vorbesc în nume propriu:

Elena : Am devenit culoarea ROŞU deoarece ne inspiră putere, căldură, dragoste, energie pură, viaţa, pasiune, bucuria de a trăi, curaj, forţă, dar şi agitaţie, impulsivitate. Considerăm că aceste trăsături ne caracterizează si pe noi.
Ce puteţi face pentru lumea înconjurătoare?
- putem schimba viaţa oamenilor în bine
- putem convinge uşor
- putem fi sursă de inspiraţie pentru ceilalţi
- când vrei să ai mai multă energie, apelează la ROŞU!

Cezar: Am devenit culoarea ALBASTRU deoarece este culoarea cerului si a marii. Este simbolul infinitului, departarii, al credintei, increderii si adevarărului. Simbolizează sinceritate, nobleţe, puritate. Este, de asemenea, culoarea înţelepciunii şi a păcii. ”Albaştrii” sunt sensibili, emotivi şi intuiesc cu uşurinţă stările oamenilor

Ce putem face pentru lumea inconjurătoare:
- sa fim benefici pentru sufletul oamenilor
- suntem prezenţi la ceremonii pentru ca simbolizăm sinceritatea şi seriozitatea
- prin efectul calmant, placut, putem face ca timpul sa treaca mai usor si te poate ajuta sa dormi.
- oferim siguranta si stapanire de sine
- pentru a scăpa de stres şi a fi calm, soluţia este ALBASTRU!

Diana (în nume propriu) : Am ales sa devin culoarea VIOLET pentru că este asociată cu regalitatea. Simbolizează putere, lux, nobleţe şi tot ceea ce este sofisticat . Simt relaxare, imaginaţie, idei, creativitate, romantism, delicateţe. Este o culoare rară în natură.
Ce putem face pentru lumea înconjurătoare:
Având un efect benefic asupra stării mentale, pot sa le sporesc oamenilor încrederea în sine şi să le stimulez creativitatea.

Bianca: (în nume propriu) : Am devenit culoarea ORANGE deoarece imi aminteste de o bluză pe care o purtam in copilărie şi eram fericită. O mai asociez cu sucul dulce- acrişor de portocale, care-mi place foarte mult şi cu apusul de soare. Căldura pe care o degajă oranjul creează o senzaţie plăcută. Este culoarea cea mai caldă din natură, este benefic, energizant şi pozitiv. Aşa ma simt!
Ce pot face pentru lumea înconjurătoare:
- pot oferi ajutor celor slabi
- dacă te simţi deprimat, e bine să porţi ceva portocaliu

Citiţi întreaga activitate AICI.

psiholog Adriana Cialîcu - consilier şcolar Şcoala 10 şi Grădiniţa 12

Invitaţie la cunoaşterea copilului. Câte ceva despre temperament

Temperamentul se referă:
- la cantitatea de energie de care dispune o persoană,
- la stilul rapid sau lent în care acţionează şi reacţionează şi
- la dispoziţia afectivă generală (bine dispus ori prost dispus).

El este înnăscut, moştenit, precum culoarea ochilor sau oricare altă caracteristică fizică. Îmi place să îl compar cu stofa din care este făcut omul în interior, stofă care va fi croită diferit, de la persoană la persoană, în funcţie de mediu şi educaţie. Precum şi în funcţie de ceva greu de definit căruia unii îi spun noroc, soartă, destin, providenţă ...

A recunoaşte ce tip de temperament are copilul sau "firea" lui, cum se spune adesea, este un prim pas în a înţelege cum este construit copilul din naştere, cât se poate schimba şi cât nu, cum poate fi ajutat să se dezvolte potrivit cu potenţialul său.

Felul lui de a fi şi de a reacţiona la mediu este vizibil încă din primele luni de viaţă...

... Psihologii clasifică temperamentul copiilor în funcţie de:
- tipul inhibat/dezinhibat şi de
- intensitatea cu care răspund emoţional la ceea ce vine din mediu: reactivitate scăzută/ridicată

... Cele mai frecvente conflicte între părinţi/educatori şi copii apar datorită acestor diferenţe individuale pe care nu le acceptăm ca şi comportamente nemodificabile, ba mai mult, le interpretăm într-un mod personal, negativ.
Uneori adulţii interpretează aceste comportamente ca fiind "lipsă de voinţă sau motivaţie!" – "nu vrea să se schimbe", sau ca fiind intenţionate: "intenţionat vrea să mă enerveze sau să mă supere!".
Copiii cu temperament inhibat reacţionează mai degrabă negativ la comportamentul ferm şi autoritar al părinţilor, comparativ cu copiii cu un temperament dezinhibat, care au nevoie de fermitate, de reguli clare şi stricte.

... Temperamentul copilului este înnăscut, dar poate fi modelat. Mediul în care el creşte şi educaţia pe care o primeşte îi vor forma personalitatea. E ca şi cum din acelaşi material se pot croi atât haine foarte bine cusute cât şi altele care lasă de dorit. Aceasta înseamnă că atitudinea şi comportamentul adulţilor joacă un rol semnificativ în dezvoltarea copiilor.

Vă invităm să citiţi întregul articol AICI

Sursa de informaţie:
Organizaţia "Salvaţi Copiii" (Bucureşti), Vârsta preşcolară: ghid pentru părinţi

Psiholog Luiza Ştefan - consilier şcolar Colegiul Th. Edmond Nicolau

Lumea viselor noastre

"Mult timp, somnul a fost considerat ca o stare inactivă în care mintea şi trupul nostru se opresc, indiferente la lumea exterioară. Cu ajutorul noilor tehnologii care permit înregistrarea activităţii cerebrale - electroencefalograma sau EEG – cercetările ultimelor decenii au evidenţiat că somnul este o stare dinamică cu o viaţă interesantă, pe cont propriu..."

Acest articol a apărut în Almanah Medical. ro şi vă invităm să îl citiţi AICI .

Psiholog Andrei Valentina – consilier şcolar Şcoala 25, Şcoala 145, Grădiniţa 235, Grădiniţa 129

Să înţelegem dependenţele

"Atunci când vorbim despre dependenţe, ne gândim, de obicei, la alcool, tutun, droguri, deşi putem fi dependenţi, într-o măsură mai mare sau mai mică, de orice aspect al vieţii noastre: jocuri de noroc, muncă, mâncare, relaţii, chiar dragoste..."

Citiţi întregul articol în Almanah Medical.ro AICI

Psiholog Andrei Valentina – consilier şcolar Şcoala 25, Şcoala 145, Grădiniţa 235, Grădiniţa 129

Despre depresie şi tratarea ei

Ce este depresia? De câte feluri este ?
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unor stari de tristete si de pierdere a sperantei pentru o perioada lunga de timp. Este mai mult decat un simplu episod de tristete, o dispozitie proasta sau o scadere temporara a energiei si, de aceea are un impact semnificativ asupra bucuriei de a trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate, asupra relatiilor cu cei apropiati. Exista mai multe niveluri de gravitate ale depresiei, de la cele usoare si tranzitorii, pana la cele foarte grave si de aceea este important sa apelam la specialisti pentru diagnostic si tratament. Persoanele care sufera de depresie nu pot doar printr-un efort de vointa sa faca fata situatiei si sa se simta bine. Netratate, simptomele pot sa dureze saptamani, luni sau chiar ani si se poate ajunge chiar la episoade dramatice, de suicid.

Care sunt cauzele apariţiei acestei afecţiuni?
Depresia este, de obicei, declansata de o combinatie intre predispozitia genetica, evenimente de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea unor medicamente. Acesti factori pot determina un dezechilibru al unor substante chimice din creier (neurotransmitatori), ducand, astfel, la aparitia depresiei.

Care sunt simptomele care anunţă o stare depresivă? Poate fi depresia recunoscută de la primele semne?
Principalele simptome sunt: dispozitie trista, lipsa de intres sau pierderea capacitatii de a se bucura de ceva, sentimente de devalorizare, probleme legate de somn, oboseala sau lipsa de energie etc. Evaluarea depresiei se poate face cu ajutorul unor scale clinice, utilizate de catre specialisti, putandu-se evalua daca este sau nu vorba de depresie si, respectiv, intensitatea depresiei.

Este depresia ereditară sau dobândită?
Putem vorbi de o predispozitie ereditara, dar nu este obligatoriu ca atunci cand in familie au existat cazuri de depresie sau alte afectiuni psihice toti membrii familiei sa fie afectati. Mai degraba, felul in care gandim despre ceea ce ni se intampla (o abordare defetista de genul: „Mie nu mi se poate intampla nimic bun” sau „Nu este nimic de facut”) ne poate predispune catre asemenea afectiuni.

Ce factori de risc permit apariţia unui episod depresiv?
Vorbim aici de o vulnerabilitate, datorata atat structurii de personalitate, cat si unor situatii de viata extreme (accidente grave, imbolnaviri grave, pierderea unui membru apropiat etc) care cresc aceasta stare de vulnerabilitate si pot conduce la aparitia unor stari depresive.

În ce măsură anotimpul, temperatura, altitudinea pot influenţa sau provoca apariţia unui nou episod depresiv?
Toti acesti factori pot avea un rol important doar daca se combina cu starea de vulnerabilitate interna (trasaturi de personalitate, modul de a gandi si de a privi ceea ce ni se intampla).

Poate fi alimentaţia un factor declanşator, de perpetuare sau de ameliorare a stării depresive?
Putem privi relatia dintre alimentatie si depresie din mai multe perspective. Astfel, atunci cand ne simtim stresati, descurajati sau tristi avem tendinta (simtim nevoia), multi dintre noi, sa consumam alimente dulci. Acestea sunt procesate de catre pancreas prin secretia de insulina, care poate conduce, in exces, la hipoglicemie, foame excesiva si nevoia de a consuma in continuare alimente bogate in glucide rafinate. De asemenea, dupa o masa bogata in alimente aflate pe „lista noastra neagra”, ne simtim vinovati si chiar descurajati ca nu am avut puterea sa rezistam tentatiilor, ceea ce conduce la un cerc vicios. Pe de alta parte, un anumit stil de viata si, respectiv, stil alimentar, (de ex: consumul frecvent de alimente de tip fast-food sau combinatiile inadecvate de alimente) pot conduce, in timp, la aparitia unor afectiuni grave (boli cardiovasculare, cancer etc) care, la randul lor, pot conduce la instalarea unor stari depresive, secundare acestora.

Există tulburări alimentare care au drept cauză o stare depresivă. Anorexia şi obezitatea sunt doar două aspecte care afectează mai ales adolescentele. Sunt semne care le pot anunţa din timp?
Aceste tulburari alimentare nu au neaparat drept cauza o stare depresiva, ci mai ales o scadere a imaginii si stimei de sine, dar formeaza un cerc vicios impreuna cu starea depresiva, intretinandu-se reciproc.

Cine face depresie? Există anumite persoane predispuse mai mult decât altele să devină depresive?
Putem vorbi despre o predispozitie depresiva si ea poate fi recunoscuta in felul in care abordam situatiile de viata cu care ne confruntam fiecare dintre noi, insa exista si riscul de a fi afectati atunci cand ni se intampla evenimente de viata extreme (divortul, pierderea partenerului sau a unei persoane apropiate, pierderea statutului profesional – pensionarea sau somajul etc).

Sunt femeile mai afectate decât bărbaţii?
Depresia este o afectiune des intalnita, in general mai frecvent diagnosticata la femei fata de barbati, deoarece acestea sunt mai deschise in a vorbi despre simptomele lor si despre efectele psihologice ale simptomelor lor.

Contează vârsta, ocupaţia?
Simptomele depresiei sunt, adesea, subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii. Este foarte importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Persoanele in varsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii. De asemenea, depresia reprezinta un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace.

Care sunt semnele care anunţă o stare depresivă la copii?
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila. Pentru a diagnostica o depresie, un specialist utilizeaza datele prezentate de persoana in timpul consultatiei, observatiile clinice, precum si datele obtinute de la familie. Testele psihometrice speciale pot fi de asemenea utilizate. Colaborarea cat mai buna face ca diagnosticul sa fie mai rapid si starea de rau poate fi tratata mai repede.

Cum se tratează depresia?
Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente (antidepresive), psihoterapie sau o combinare a celor doua modalitati de tratament. Psihoterapia poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si psihoterapie. Recomandarile specialistilor sunt pentru evitarea unui tratament medicamentos (care creeaza dependenta) pentru formele relativ usoare ale bolii, si punerea accentului pe psihoterapie.

Terapiile complementare sunt recomandate în tratarea depresiei?
Terapiile complementare pot ajuta, cu conditia sa nu excludem ca mai intai sa apelam la un consult psihiatric sau psihologic si tratamentul recomandat de acesti specialisti.

Cum să ne ferim, ce stil de viaţă ne recomandaţi pentru a nu ne îmbolnăvi de depresie?
Recomand tuturor un stil de viata sanatos, cu evitarea exceselor si a extremelor (adica nici prea mult, dar nici prea putin sau deloc). Activitatile sportive si cele in aer liber, micile placeri si pasiuni au un rol important in pastrarea unui tonus bun, in ciuda dificultatilor cu care ne confruntam. De asemenea, alimentatia are si ea un rol important in formarea si mentinerea unui stil de viata sanatos si ma refer la asumarea unui mod de preparare cat mai sanatos a meselor, dar si la pastrarea „micilor placeri culinare” cu o frecventa limitata, insa.

(Acest interviu a aparut in numarul din noiembrie 2010 al revistei „Bucătăria pentru toţi”)

Psiholog Andrei Valentina – consilier şcolar Şcoala 25, Şcoala 145, Grădiniţa 235, Grădiniţa 129

Şedinţa profesorilor consilieri

Vineri, 21 ianuarie 2011, la Şcoala Superioară Comercială N. Kretzulescu a avut loc şedinţa profesorilor consilieri din sectoarele 1-6.

Ordinea de zi:
1. Informare privind Metodologia mişcării personalului didactic AICI , Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit AICI , Legea Educaţiei Naţionale

2. Structura C.A
3. Informare privind rezultatele studiului OSP
4. Aspecte administrative
5. Cuvântul invitaţilor: Felicia Săndulescu (prezentarea proiectului Learning for Living: Innovation in career education) şi Simona Luca (oferta de cursuri a CCD)
6. Diverse

Materialele prezentate AICI

Inteligenţa emoţională...

... Sau SĂ FII DEŞTEPT CU INIMA

Vă prezentăm mai jos o activitate din cadrul ATELIERULUI DE DEZVOLTARE A INTELIGENŢEI EMOŢIONALE.

Grup ţintă: elevi clasa a 10-a (12-15 participanţi)

Scop: dezvoltarea abilităţilor emoţionale

Obiective:
1. conştientizarea sentimentelor/emoţiilor/trăirilor
2. extinderea vocabularului emoţional
3. exersarea citirii expresiilor emoţionale
4. descoperirea unor modalităţi de control al emoţiilor

Metode: dialogul, desenul, crearea de povestiri plecând de la imagini

Desfăşurarea activităţii:
1. Crearea unei atmosfere de comunicare în grup şi introducerea temei – 10 minute
Numirea şi desenarea unor sentimente:
· Daţi exemple de trăiri, sentimente, emoţii, în general. Ca să vă fie mai uşor, gândiţi-vă la propriile voastre stări sufleteşti în anumite situaţii plăcute/neplăcute.
· Acum vă propun sa desenaţi o stare, o emoţie, un sentiment, să exprimaţi acea trăire cum doriţi pe foaie, printr-un desen, un simbol, o figură, o imagine.

2. Familii de sentimente: de la simplu la complex
· Vă propun să grupăm aceste sentimente desenate de voi în cele patru emoţii fundamentale: bucurie, tristeţe, teamă şi furie. - 2 minute
· Complexitatea emoţiilor: Fişa “Cum te simţi astăzi”: fiecare îşi alege o figură din cele desenate. Gândiţi-vă la o situaţie în care v-aţi simţit astfel sau în care i-aţi vazut pe alţii în această stare. – 10 minute

3. Citirea emoţiilor : lucrul în grupuri: - 10 minute
Am sa vă prezint portretele realizate de un coleg al vostru mai mare care a surpins diferite emoţii şi trăiri ale unor personaje. Fiecare grupă îşi alege un desen. Impreună veţi avea de răspuns la întrebarea «Ce exprimă chipul personajului ? ». Apoi veţi avea de creat o povestire foarte scurtă în care să spuneţi:
· Cum se simte el şi ce anume i-a creat starea aceasta?
· Ce soluţii găseşte el pentru a face faţă emoţiilor şi sentimentelor sale ?

4. Prezentarea povestirilor şi dialogul pe marginea lor - 10 minute

5. Concluzia : cele 5 principii ale inteligenţei emoţionale şi importanţa lor în viaţa de zi cu zi . Testul de inteligenţă emoţională pentru acasă. – 5 minute

Consilier şcolar – profesor psiholog Luiza Ştefan (Colegiul Tehnic Edmond Nicolau)

Atelierul de dezvoltare a inteligenţei emoţionale

Vineri, 14 ianuarie 2011, la Colegiul Tehnic Edmond Nicolau a avut loc şedinţa metodică a profesorilor consilieri din sectorul 2.

Elevii clasei a X-a au participat la Atelierul de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.

Am invitat adolescenţii la o călătorie prin lumea sentimentelor şi a emoţiilor. I-am însoţit în efortul lor de a da nume cât mai variate stărilor sufleteşti şi apoi de a le transpune în desen şi imagini. I-am provocat să imagineze situaţii cu încărcătură emoţională şi căi de a face faţă trăirilor puternice. Ne-am ajutat de muzică (genialul videoclip „Cele două cuvinte” al trupei Taxi), de culori şi desene, de portretele realizate de un elev extrem de talentat care au devenit personaje ale unor poveşti cu adolescenţi.

Şi a fost, în final, o întâlnire emoţionantă: poate că toţi, elevi şi consilieri, ne-am apropiat pentru moment de o certitudine care face bine : poţi să fii deştept .... cu inima.

Consilieri şcolari - Luiza Ştefan (Colegiul Tehnic Edmond Nicolau) şi Cristina Vanea (Grup Şcolar Industrial C. Brâncuşi şi Grădiniţa 133)

Consiliere de grup: Istoria devenirii mele

Tema: “Istoria în imagini a devenirii mele ca fată, băiat" – activitate de dezvoltare personală
Grup ţintă: adolescenţii

Scop: Dezvoltarea personală, conturarea imaginii realiste despre sine şi identitatea psihosexuală în plan comportamental
Obiective. Elevii vor fi capabili: să identifice patternuri de comportament tipic feminine sau masculine; să conştientizeze modele de identificare psihosexuală şi efectele acestora în plan comportamental; să îşi contureze o imagine despre sine realistă; să îşi descopere abilităţi şi interese noi; să îţi formeze deprinderi de autoexplorare şi identificare a propriilor trairi interioare; să identifice propriile nevoi de schimbare şi să-şi descopere resursele personale prin care să realizeze schimbări în viaţa lor; să descopere strategii eficiente de luare a deciziilor personale

“Vă invit la o călătorie uşor neobişnuită, o călătorie în timp, în trecut, până la cele mai vechi amintiri ale existenţei voastre, amintiri din copilarie, amintiri legate de persoanele importante din viaţa voastră, persoane care au avut un rol important în dezvoltarea voastră ca fete sau ca băieţi, ca adolescenţi sau adolescente.

Sunt persoane care v-au învăţat cum să vă purtati ca fată sau ca băiat în diferite împrejurări, ce e bine să faceţi ce este interzis să faceţi, sau au fost pentru voi modele masculine sau modele feminine de urmat sau nu.

Lasaţi-vă gândurile să meargă înapoi în trecut şi deveniţi pentru câteva momente un spectator atent, foarte atent la filmul care tocmai a început sa se deruleze în imaginaţia voastra. Este un film al carui erou principal sunteti chiar voi, de cand erati mai mici si pana in momentul prezent, voi si cei care de-a lungul anilor au fost langa voi si v-au îndrumat paşii, v-au ghidat, v-au sfătuit în momente importante.Oare ce v-au învăţat? Ce v-au arătat? Oare ce v-au spus? Ce aţi aflat despre a fi bărbat sau a fi femeie? Lasaţi filmul să se deruleze uşor în ritmul lui, pentru a privi cu atenţie fiecare eveniment important al devenirii voastre ca adolescent/ă. Şi atunci când aţi terminat de parcurs acest film al vieţii voastre din trecut până în prezent, vă invit să luaţi o foaie de hârtie şi un creion, marker etc.

Vă invit să marcati un punct pe ea cu ajutorul creionului din mana voastră. Acest punct reprezintă momentul prezent al vieţii voastre în care aţi descoperit ce înseamnă să fii băiat şi ce înseamna să fii fata, în care aţi aflat cum e să fii baiat bun bun sau fată bună sau cum e bine să vă purtaţi.”

Elevii vor avea la dispozitie 10 minute să creioneze aceasta linie a timpului pe foaia de hârtie cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie. Apoi desenele se aşează în mijlocul grupului, iar fiecare adolsescent va fi încurajat să relateze celorlalţi membrii ai grupului istoria personală a devenirii sale. Vom evidenţia împreună concepţia fiecăruia despre a fi bărbat sau a fi femeie, ca şi efectele pe care intervenţiile educaţionale ale adulţilor le-au avut asupra dezvoltării lor ca fată sau băiat.
Se vor identifica cu ajutorul elevilor care sunt modelele masculine sau feminine preluate, integrate sau din contra cele respinse.

Psihopedagog Stanciu Maria-Antoaneta – consilier şcolar Colegiul Naţional Emil Racoviţă

Consiliere de grup: Cine sunt eu?

Scopul activităţii: Autocunoaştere şi dezvoltare personală; conştientizarea asemănărilor dintre oameni, dar şi a diferenţelor individuale, acceptarea şi respectarea lor.

Obiective: Să identifice propriile interese, abilităţi şcolare şi extraşcolare; Să conştientizeze asemănările şi diferenţele dintre el şi colegi; Să accepte şi să respecte diferenţele individuale; Să-şi gasească corect puncte tari şi puncte slabe.

Trebuie să ştim că fiecare om are şi calităţi dar şi defecte, pe care este bine să le cunoaştem şi să le corectăm pe cât posibil.
Exerciţiu: Se solicită elevilor să găsească exemple de însuşiri pozitive şi negative. Elevii se gândesc apoi care sunt calităţile şi defectele lor.
Fiecare dintre noi trebuie să ne gândim foarte bine la punctele noastre tari şi la cele slabe. Punctele tari sunt atuuri de care ne putem folosi pentru a avea succes în activităţile noastre, iar punctele slabe sunt cele pe care trebuie să le corectăm pe cât posibil.

Elevii vor fi solicitaţi să completeze Harta inimii.
Scopul acestui exerciţiu de autocunoaştere este de a-l ajuta pe copil să conştientizeze calităţile personale reprezentative şi trăsăturile negative pe care doreşte să le schimbe la el.
Scrie 3 calităţi personale care te reprezintă. Scrie 3 însuşiri negative pe care ai vrea să le schimbi la tine. Scrie 3 lucruri pe care le faci cel mai bine. Scrie 3 cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse despre tine.

Jocul Domino: Piesele jocului vor fi elevii. Fiecare va spune două trăsături ale sale pe care le-a scris în fişa de lucru.
Un elev va ieşi în faţa clasei, va întinde mâinile lateral şi va spune: “Pe dreapta îmi place să desenez şi pe stânga sunt prietenos”. Apoi va veni un alt coleg care are o trăsătură comună cu primul şi va spune: “Pe dreapta sunt prietenos şi pe stănga îmi place sa fac sport”.
Treptat, unul câte unul colegii vor veni în faţă, se vor prinde de mâini şi vor forma un cerc, fiecare având o trăsătură comună cu colegul din dreapta şi o trăsătură comună cu cel din stânga.
După terminarea jocului elevii vor nota ce au aflat despre colegii lor.

Concluzie – între oameni există asemănări şi deosebiri.
Fiecare om are şi calităţi dar şi defecte.
Punctele tari sunt atuuri de care ne putem folosi pentru a avea succes în activităţile noastre, iar punctele slabe sunt cele pe care trebuie să le corectăm pe cât posibil.

Între oameni există asemănări şi deosebiri. Chiar dacă suntem diferiţi de ceilalţi trebuie să ne acceptăm aşa cum suntem şi să ne respectăm unii pe alţii.

psiholog Raluca Iordan – consilier şcolar Şcoala 307, Grădiniţa 233

Consilierea copiilor preşcolari

“Rotaţia desenelor” este un exerciţiu de consiliere de grup, utilizat la preşcolari.

Scopul acestui exerciţiu: dezvoltarea abilităţilor de relaţionare, de rezolvare a conflictelor şi de cooperare în cadrul grupului.

Copiii stau pe scaune în jurul unei mese. I se dă fiecărui copil o coală de hârtie şi o cutie de creioane colorate. Fiecare copil poate desena/picta pe foaia lui ce doreşte până când conducătorul grupului spune “STOP JOC!” După aceea, fiecare copil îşi va da desenul său colegului din dreapta. Timp de 5 minute vor desena pe foaia colegului lor ce doresc, apoi când conducatorul de grup spune “STOP! SCHIMB!”, vor da foia pe care o au în faţă, colegului din dreapta. Desenele merg doar în aceeaşi direcţie, astfel încât un desen să ajungă pe la toţi cei prezenţi în grup.

Este un exerciţiu care poate aduce copilul şi implicit grupul într-o situaţie delicată. Dacă la început, copiii sunt încântaţi de ideea schimbului de desene, pe parcurs pot să apară conflicte intre ei. Unii doresc să-şi facă desenul într-un anumit mod, iar ceilaţi îi pot strica planurile. Este o situaţie frustrantă şi este bine să-i învăţăm să facă faţă acestor situaţii, explicându-le că este un desen comun, un tablou şi că nu există bine sau rău, frumos sau urât, ci pur şi simplu un desen.

În timpul acestui desen comun putem observa dacă există conflicte între membrii grupului (răzbunari, pedepsiri, invidii). Acceptarea desenului, aşa cum este el, înseamnă o acceptare a grupului şi o integrare în grup. Comportamentul fiecărui copil în timpul acestui exerciţiu poate fi observat. Copilul va încerca să influenţeze desenele colegilor săi, imprimându-şi pe aceste desene propriile idei, sentimente. Puţini copii vor încerca să continue ceea ce a început colegul lor. Consilierul şcolar va ajuta copilul să depăşească frustrările si să rezolve problemele apărute în grup.

Consilierul şcolar va iniţia o discuţie despre activitatea desfăşurată şi va face aprecieri în legătură cu aceasta, îi va ajuta pe copii să accepte desenul propriu modificat de grup şi le va solicita să aleagă un titlu pentru desenul lor, în funcţie de ceea ce reprezintă acesta la final şi de ultimele retuşuri pe care le pot face.

La finalul activităţii, copiii primesc aprecieri pentru modul în care au încercat să accepte modificările realizate pe propriul desen şi pentru modul în care au lucrat în echipă.

Consilier şcolar Magdalena Turtoi - Şcoala 41, Grădiniţa 135, Grădiniţa 137