marți, 25 ianuarie 2011

Despre depresie şi tratarea ei



Ce este depresia? De câte feluri este ?
Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unor stari de tristete si de pierdere a sperantei pentru o perioada lunga de timp. Este mai mult decat un simplu episod de tristete, o dispozitie proasta sau o scadere temporara a energiei si, de aceea are un impact semnificativ asupra bucuriei de a trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate, asupra relatiilor cu cei apropiati. Exista mai multe niveluri de gravitate ale depresiei, de la cele usoare si tranzitorii, pana la cele foarte grave si de aceea este important sa apelam la specialisti pentru diagnostic si tratament. Persoanele care sufera de depresie nu pot doar printr-un efort de vointa sa faca fata situatiei si sa se simta bine. Netratate, simptomele pot sa dureze saptamani, luni sau chiar ani si se poate ajunge chiar la episoade dramatice, de suicid.

Care sunt cauzele apariţiei acestei afecţiuni?
Depresia este, de obicei, declansata de o combinatie intre predispozitia genetica, evenimente de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea unor medicamente. Acesti factori pot determina un dezechilibru al unor substante chimice din creier (neurotransmitatori), ducand, astfel, la aparitia depresiei.

Care sunt simptomele care anunţă o stare depresivă? Poate fi depresia recunoscută de la primele semne?
Principalele simptome sunt: dispozitie trista, lipsa de intres sau pierderea capacitatii de a se bucura de ceva, sentimente de devalorizare, probleme legate de somn, oboseala sau lipsa de energie etc. Evaluarea depresiei se poate face cu ajutorul unor scale clinice, utilizate de catre specialisti, putandu-se evalua daca este sau nu vorba de depresie si, respectiv, intensitatea depresiei.

Este depresia ereditară sau dobândită?
Putem vorbi de o predispozitie ereditara, dar nu este obligatoriu ca atunci cand in familie au existat cazuri de depresie sau alte afectiuni psihice toti membrii familiei sa fie afectati. Mai degraba, felul in care gandim despre ceea ce ni se intampla (o abordare defetista de genul: „Mie nu mi se poate intampla nimic bun” sau „Nu este nimic de facut”) ne poate predispune catre asemenea afectiuni.

Ce factori de risc permit apariţia unui episod depresiv?
Vorbim aici de o vulnerabilitate, datorata atat structurii de personalitate, cat si unor situatii de viata extreme (accidente grave, imbolnaviri grave, pierderea unui membru apropiat etc) care cresc aceasta stare de vulnerabilitate si pot conduce la aparitia unor stari depresive.

În ce măsură anotimpul, temperatura, altitudinea pot influenţa sau provoca apariţia unui nou episod depresiv?
Toti acesti factori pot avea un rol important doar daca se combina cu starea de vulnerabilitate interna (trasaturi de personalitate, modul de a gandi si de a privi ceea ce ni se intampla).

Poate fi alimentaţia un factor declanşator, de perpetuare sau de ameliorare a stării depresive?
Putem privi relatia dintre alimentatie si depresie din mai multe perspective. Astfel, atunci cand ne simtim stresati, descurajati sau tristi avem tendinta (simtim nevoia), multi dintre noi, sa consumam alimente dulci. Acestea sunt procesate de catre pancreas prin secretia de insulina, care poate conduce, in exces, la hipoglicemie, foame excesiva si nevoia de a consuma in continuare alimente bogate in glucide rafinate. De asemenea, dupa o masa bogata in alimente aflate pe „lista noastra neagra”, ne simtim vinovati si chiar descurajati ca nu am avut puterea sa rezistam tentatiilor, ceea ce conduce la un cerc vicios. Pe de alta parte, un anumit stil de viata si, respectiv, stil alimentar, (de ex: consumul frecvent de alimente de tip fast-food sau combinatiile inadecvate de alimente) pot conduce, in timp, la aparitia unor afectiuni grave (boli cardiovasculare, cancer etc) care, la randul lor, pot conduce la instalarea unor stari depresive, secundare acestora.

Există tulburări alimentare care au drept cauză o stare depresivă. Anorexia şi obezitatea sunt doar două aspecte care afectează mai ales adolescentele. Sunt semne care le pot anunţa din timp?
Aceste tulburari alimentare nu au neaparat drept cauza o stare depresiva, ci mai ales o scadere a imaginii si stimei de sine, dar formeaza un cerc vicios impreuna cu starea depresiva, intretinandu-se reciproc.

Cine face depresie? Există anumite persoane predispuse mai mult decât altele să devină depresive?
Putem vorbi despre o predispozitie depresiva si ea poate fi recunoscuta in felul in care abordam situatiile de viata cu care ne confruntam fiecare dintre noi, insa exista si riscul de a fi afectati atunci cand ni se intampla evenimente de viata extreme (divortul, pierderea partenerului sau a unei persoane apropiate, pierderea statutului profesional – pensionarea sau somajul etc).

Sunt femeile mai afectate decât bărbaţii?
Depresia este o afectiune des intalnita, in general mai frecvent diagnosticata la femei fata de barbati, deoarece acestea sunt mai deschise in a vorbi despre simptomele lor si despre efectele psihologice ale simptomelor lor.

Contează vârsta, ocupaţia?
Simptomele depresiei sunt, adesea, subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii. Este foarte importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Persoanele in varsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii. De asemenea, depresia reprezinta un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace.

Care sunt semnele care anunţă o stare depresivă la copii?
La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila. Pentru a diagnostica o depresie, un specialist utilizeaza datele prezentate de persoana in timpul consultatiei, observatiile clinice, precum si datele obtinute de la familie. Testele psihometrice speciale pot fi de asemenea utilizate. Colaborarea cat mai buna face ca diagnosticul sa fie mai rapid si starea de rau poate fi tratata mai repede.

Cum se tratează depresia?
Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente (antidepresive), psihoterapie sau o combinare a celor doua modalitati de tratament. Psihoterapia poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si psihoterapie. Recomandarile specialistilor sunt pentru evitarea unui tratament medicamentos (care creeaza dependenta) pentru formele relativ usoare ale bolii, si punerea accentului pe psihoterapie.

Terapiile complementare sunt recomandate în tratarea depresiei?
Terapiile complementare pot ajuta, cu conditia sa nu excludem ca mai intai sa apelam la un consult psihiatric sau psihologic si tratamentul recomandat de acesti specialisti.

Cum să ne ferim, ce stil de viaţă ne recomandaţi pentru a nu ne îmbolnăvi de depresie?
Recomand tuturor un stil de viata sanatos, cu evitarea exceselor si a extremelor (adica nici prea mult, dar nici prea putin sau deloc). Activitatile sportive si cele in aer liber, micile placeri si pasiuni au un rol important in pastrarea unui tonus bun, in ciuda dificultatilor cu care ne confruntam. De asemenea, alimentatia are si ea un rol important in formarea si mentinerea unui stil de viata sanatos si ma refer la asumarea unui mod de preparare cat mai sanatos a meselor, dar si la pastrarea „micilor placeri culinare” cu o frecventa limitata, insa.

(Acest interviu a aparut in numarul din noiembrie 2010 al revistei „Bucătăria pentru toţi”)

Psiholog Andrei Valentina – consilier şcolar Şcoala 25, Şcoala 145, Grădiniţa 235, Grădiniţa 129

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu